Masurarea separarii Zeeman a liniei rosii de cadmiu in functie de campul magnetic – spectroscopie folosind un etalon Fabry-Perot

Masurarea separarii Zeeman a liniei rosii de cadmiu in functie de campul magnetic – spectroscopie folosind un etalon Fabry-Perot

In experimentul Masurarea separarii Zeeman a liniei rosii de cadmiu in functie de campul magnetic – spectroscopie folosind un etalon Fabry-Perot, se masoara separarea Zeeman a liniei rosii de cadmiu ca functie de campul magnetic B. Intervalul de energie al componentelor triplete este utilizat pentru a calcula sarcina specifica a electronului.

Obiectivele experimentului includ:

Observarea separarii Zeeman cu un interferometru Fabry-Perot – utilizand o camera Web

Determinarea magnetonului lui Bohr si a sarcinii specifice a electronului

Efectul Zeeman este denumirea pentru divizarea nivelelor energetice atomice sau a liniilor spectrale datorita actiunii unui camp magnetic extern. Efectul a fost initial prezis de H. A. Lorenz in 1895 ca parte a teoriei sale clasice a electronului si confirmat experimental cativa ani mai tarziu de P. Zeeman. Zeeman a observat o tripleta de linii in loc de o singura linie spectrala la unghiuri drepte fata de un camp magnetic si o dubleta de linii paralele cu campul magnetic. Ulterior, au fost observate separari mai complexe ale liniilor spectrale, care au devenit cunoscute sub numele de efectul Zeeman anormal. Pentru a explica acest fenomen, Goudsmit si Uhlenbeck au introdus pentru prima data ipoteza spinului electronului in 1925. In cele din urma, s-a dovedit ca efectul Zeeman anormal era de fapt regula, iar efectul Zeeman “normal” era exceptia.