Demonstrarea traiectoriilor particulelor α in o camera cu nori Wilson
Descriere:
In experimentul Demonstrarea traiectoriilor particulelor α in o camera cu nori Wilson, urmele particulelor α sunt observate intr-o camera de curenta Wilson. De fiecare data cand pompa este actionata viguros, aceste urme sunt vizibile sub forma de picaturi in lumina oblica pentru unul-doua secunde. Un camp electric din camera curata spatiul de ioni reziduali.
Obiectivele Experimentului:
Producerea de supersaturatie a unei mixturi de aer si vapori de apa/alcool prin expansiunea adiabatica intr-o camera Wilson.
Principii:
Urmarirea particulelor α poate fi facuta vizibila folosind camera de curenta Wilson. Comparativ cu radiatia β si γ, radiatiile α au o capacitate mult mai mica de ionizare, fiind astfel nepotrivite pentru acest experiment. In camera de curenta Wilson, o amestecare saturata de aer, apa si vapori de alcool este racita rapid si adusa intr-o stare de supersaturatie prin expansiunea adiabatica cu ajutorul unei pompe de vid. Aceasta determina condensarea vaporilor sub forma de mici picaturi de ceata; acest efect este favorizat de semintele de condensare. Ionzii, care se formeaza prin coliziuni ale particulelor α cu moleculele de gaz in camera de curenta, devin seminte de condensare extrem de eficiente. De fiecare data cand pompa de vid este actionata, vaporii supersaturati se condenseaza brusc in jurul semintelor de condensare de-a lungul urmelor particulelor α pentru a forma picaturi de ceata, care raman vizibile timp de unul-doua secunde in iluminare transversala. Un camp electric din camera curata spatiul de ioni reziduali.
In acest experiment, puteti folosi fie o pregatire cu radiu, fie o pregatire cu toriu ca sursa de particule α.
Pregatirea Ra-226 este plasata in interiorul camerei de curenta Wilson. Pregatirea este sigilata intr-un cilindru gol cu o deschidere la un capat, astfel incat particulele α ies din aceasta deschidere ca dintr-o sursa de tip punct. Ra-226 se descompune in Rn-222 cu o jumatate de viata de 1622 de ani, emitand particule α cu energia dominanta Ea = 4,78 MeV.